top of page
  • carmenkolcsar

Piramide



În 1943, psihologul american Abraham Maslow a publicat în revista Psychological Review lucrarea numită ”O teorie asupra motivației umane” (original „A Theory of Human Motivation”). Deși Maslow n-a reprezentat niciodată această teorie sub forma unei piramide, conținutul ei este cunoscut sub numele ”Piramida lui Maslow”, așa cum a creat-o, ani mai târziu Charles McDermid, un consultant de management, în articolul său ”Cum sunt bărbații motivați de bani” (original ”How money motivates men”) din Business Horizons. Pe scurt, teoria motivației umane e un sistem de ierarhizare a nevoilor umane, de la cele de bază până la cele duc la atingerea unor emoții mai profunde.


E adevărat că Maslow a ierarhizat nevoile, însă a și specificat că nu e necesar ca o categorie de nevoi să fie integral îndeplinite pentru a se trece la nivelul următor.

Din acest motiv, o reprezentare mai potrivită a teoriei inițiale ar fi sinusoidele imaginate de Philipp Guttmann:


Deși una dintre cele mai controversate teorii, lipsită nu doar de baze științifice, ci și revizuită de mai multe ori de Maslow însuși, e una dintre cele mai folosite și mai apreciate, mai ales ca instrument de management (datorită lui McDermid care a reinterpretat-o în articolul menționat mai devreme ca o teorie de motivare a angajaților în companii). Un alt motiv pentru care a rămas de actualitate, în ciuda multiplelor avertismente, e că are un conținut cu care se poate relaționa ușor. Toți ne recunoaștem nevoile în această listă scurtă.

Voi puncta, mai jos, câteva dintre studiile care au combătut această teorie, versiunea finală creată de Maslow și voi menționa o teorie complementară care, în opinia mea, răspunde frământărilor Maslow.

Abraham Maslow a creat teoria inițială studiind și observând comportamentul unor primate, comportament ce părea să fie determinat de prioritatea pe care diverse nevoi individuale o aveau pentru fiecare. (Poston, Bob (August 2009). "An Exercise in Personal Exploration: Maslow's Hierarchy of Needs" (PDF). The Surgical Technologist. Association of Surgical Technologists. 308: 348.) Ulterior, a analizat o serie de ”vârfuri” (original peakers) ca Albert Einstein și Eleanor Roosevelt.

În 1958, Harry Harlow - psiholog american, a rulat o serie de experimente, pe pui de maimuțe rhesus, pentru a înțelege rolul jucat de adulții care îngrijesc copiii, în dezvoltarea ulterioară a acestor copii. Experimentele ar fi considerate neetice și imorale în zilele noastre. Ceea ce a găsit el contrazice, măcar parțial, teoria lui Maslow. Separați de mamă și lăsați să aleagă între o mamă surogat (artificială) pufoasă și una din metal dar care ”oferea” lapte, puii au ales mereu comfortul oferit de prima în defavoarea mâncării. Întorcându-ne la Maslow, rezultatele acestui experiment arată că nevoia de a fi iubit și mângâiat e mai puternică decât nevoia de hrană (care intră în categoria nevoilor fiziologice).

Un studiu făcut în 1981 a demonstrat că nivelele la care se situează diverse nevoi sunt diferite în funcție de vârstă (Goebel, B. L.; Brown, D. R. (1981). "Age differences in motivation related to Maslow's need hierarchy". Developmental Psychology. 17 (6): 809–815. doi:10.1037/0012-1649.17.6.809.) iar un alt studiu a demonstrat că nivelele nevoilor depind și de tipul de societate în care e educat individul, colectivistă sau individualistă (Monnot, M. J.; Beehr, T. A. (2022). "The Good Life Versus the "Goods Life": An Investigation of Goal Contents Theory and Employee Subjective Well-Being Across Asian Countries". Journal of Happiness Studies. 23 (3): 12–15–1244. doi:10.1007/s10902-021-00447-5. S2CID 239678199.)

Dar aceste studii au fost făcute și zeci de ani mai târziu și părerea mea e că Maslow a fost un pionier. Într-o vreme în care psihologii se axau aproape exclusiv pe cercetarea bolilor psihice și a anormalului, el a ales să-și canalizeze energia pe aspectele pozitive ale umanității și să creeze modele care să ajute la menținerea sănătății mentale.

Citindu-i o parte o din lucrări, nu poți să nu observi că, la fel ca mulți alții, Maslow era în căutarea unor răspunsuri la întrebări de genul: ”De ce suntem aici?”, ”Cum ne putem atinge potențialul?”, trecând ușor din sfera psihologiei în cea a filosofiei.

Ultima versiune cunoscută a teoriei motivațiilor umane e mai degrabă un model de evoluție/dezvoltare personală. Categoriile inițiale de nevoi, exceptând auto-realizarea, sunt grupate în ceea ce el numește ”nevoi de a avea” (original defficiency needs, D-Realm), definite prin ”a trăi pentru a acoperi un gol”. Auto-realizarea, însoțită de alte elemente, e parte din ”nevoi de a fi” (original being needs, B-Realm) caracterizate de căutarea lucrurilor și experiențelor ce dau sens și scop, care transced ego-ul.

Pentru ca Maslow nu s-a gândit la piramide și eu nu văd dezvoltarea personală ca pe o serie de trepte ce trebuie urcate spre un vârf, nu adaug o imagine pentru această ultimă versiune a teoriei sale (dar puteți găsi multe piramide online).

Modelul complementar pe care-l menționam mai devreme și care cred că raspunde, patruzeci de ani mai târziu, întrebărilor lui Maslow e Teorie dezvoltării ego-ului (original Ego Development Theory) creată de Susanne Greuter-Cook în 1999-2000 și revizuită de multe ori de atunci (https://www.researchgate.net/publication/356357233_Ego_Development_A_Full-Spectrum_Theory_Of_Vertical_Growth_And_Meaning_Making).

Las acum doar o reprezentare grafică, urmând să revin cu un articol dedicat.


86 afișări0 comentarii

Postări recente

Afișează-le pe toate
bottom of page