
Era o dimineață obișnuită de luni la birou, dar Sara se simțea deja epuizată. Prezentarea pe care urma să o țină mai târziu în acea săptămână, îngrijorând-o peste poate.
În timp ce stătea la biroul ei, David a trecut și i-a observat expresia sumbră.
— Hei, Sara, ce ai? a intrebat-o.
— Mă simt puțin nervoasă în legătură cu prezentarea de joi, a răspuns ea.
— Nu-ți face griji, o să-i dai pe spate, i-a răspuns cu un zâmbet liniştitor.
— Dar știi ce mă ajută întotdeauna când mă simt dezamăgit?
— Nu. Ce?
— Râsetele! a exclamat David.
— Nu serios, am citit și niște cercetări care susțin asta!, a continuat el văzând-o atât de sceptică.
În cele din urmă, Sara a decis să-l asculte pe David și să urmărească un videoclip amuzant cu el. În timp ce râdeau împreună, Sara a simțit o senzație de ușurare și optimism.
— Știi ce? De fapt, mă simt mai bine, a spus ea, surprinsă.
— Vezi? Ti-am spus eu! zie David zâmbind.
În următoarele câteva zile, Sara și-a propus să încorporeze umorul și optimismul în discursul ei. Când a venit momentul, a împărtășit anecdote amuzante și a făcut glume, iar audiența a răspuns pozitiv. După prezentare, câțiva au comentat chiar cât de captivant și distractiv a fost. Un feedback rafinat, ținând cont de liniștea obișnuită care prelua de obicei sala!
Când Sara a părăsit sala, nu s-a putut abține să nu se gândească la conversația avută luni dimineață cu David.
E clar că David a avut dreptate. Dar de ce?
Similar cu dopamina, serotonina este un neurotransmițător cu acțiune lentă, cu un rol important în simțirea plăcerii[1]. Neuronii serotoninergici sunt omniprezenti în creier, cu o concentrație mai mare pe trunchiul cerebral - partea responsabilă pentru funcțiile de bază și involuntare ale corpului precum respirația. Drept urmare, serotonina are mai multe funcții [2]: reglează starea de spirit, vărsăturile și migrenele și influențează fiziopatologia hipertensiunii arteriale și a sindromului de colon iritabil prin modularea gradului de constricție a vaselor de sânge și a motilității gastrointestinale.
În tandem cu dopamina, serotonina reglează somnul, trezirea [3], abilitățile de învățare [4], și formarea amintirilor [5].
Râsul poate activa serotonina. Un studiu [6] ce a implicat 64 de femei de vârstă mijlocie suferind de depresie a demonstrat că terapia prin râs poate diminua depresia și oferi mijloace temeinice pentru controlul depresiei. De cealaltă parte a spectrului, nivelurile scăzute de serotonină au fost legate de depresie [7] și schizofrenie [8].
Deși nicio povestire nu poate influența direct nivelul serotoninei, adăugarea unor mecanisme pentru a declanșa râsul în public va crește, împreună cu endorfinele, senzația de bine. Atât pentru vorbitor, cât și pentru audiență.
Mai multe pe acest subiect, în ultima carte pe care am publicat-o, Storytelling Fuel. From Quarry to Jewel.
Surse citate:
[1] Seymour, B., Daw, N., Roiser, J., Dayan, P., Dolan, R.(2012). Serotonin Selectively Modulates Reward Value in Human Decision-Making. Journal of Neuroscience, 32 (17) 5833-5842. https://doi.org/10.1523/JNEUROSCI.0053-12.2012
[2] Mohammad-Zadeh, L. F., Mose,s L., Gwaltney-Brant, S.M. (2008), Serotonin: a review, https://doi.org/10.1111/j.1365-2885.2008.00944.x
[3] Monti, J., Jantos, H. (2008). The roles of dopamine and serotonin, and of their receptors, in regulating sleep and waking. Progress in Brain Research, Elsevier, Volume 172, p. 625-646, ISSN 0079-6123, ISBN 9780444532350. https://doi.org/10.1016/S0079-6123(08)00929-1
[4] Olvera-Cortés, M. E., Anguiano-Rodríguez, P., López-Vázquez, M.A., Cervantes Alfaro, J.M. (2008), Serotonin/dopamine interaction in learning. Progress in Brain Research, Elsevier, Volume 172, p. 567-602, ISSN 0079-6123, ISBN 9780444532350. https://doi.org/10.1016/S0079-6123(08)00927-8
[5] González-Burgos, I., & Feria-Velasco, A. (2008). Serotonin/dopamine interaction in memory formation. Progress in Brain Research, 172, p. 603-623. https://doi.org/10.1016/S0079-6123(08)00928-X
[6] Mi Youn Cha, Hae Sook Hong (2015). Effect and Path Analysis of Laughter Therapy on Serotonin, Depression and Quality of Life in Middle-aged Women. Korean Acad Nurs.; 45(2):221-230. https://doi.org/10.4040/jkan.2015.45.2.221
[7] Cowen, P., Browning, M. (2015), What has serotonin to do with depression?, https://doi.org/10.1002%2Fwps.20229
[8] Frazer, A., Hensler, J. (1999), Serotonin (part of the book “Basic Neurochemistry: Molecular, Cellular and Medical Aspects. 6th edition.” by Siegel GJ, Agranoff BW, Albers RW, et al.), editors. Philadelphia: Lippincott-Raven; 1999.
Comments